marți, aprilie 16, 2024
spot_img
AcasăArtăSergiu Malagamba, cel mai extravagant artist al perioadei interbelice

Sergiu Malagamba, cel mai extravagant artist al perioadei interbelice

Știai că expresia à la Malagamba vine de la un baterist care făcea furori în Bucureștiul interbelic? Cu siguranță, ai auzit pe cineva spunând, la un moment dat, „te-ai îmbrăcat à la Malagamba”, „haine sau pantofi à la Malagamba”.

Sergiu Malagamba, un adevărat dandy al scenei muzicale românești, a făcut furori în Bucureştiul interbelic. Considerat unul dintre cei mai buni baterişti din România, Malagamba a lansat o modă vestimentară excentrică la începutul anilor ’40, din cauza căreia a fost luat în vizor de legionari.

Serghei, aşa cum îi spuneau prietenii, avea un mod neobişnuit de a se îmbrăca, lucru care l-a adus în atenţia autorităţilor de la acea vreme, fiind închis, pentru scurt timp, în lagărul de la Târgu Jiu.

Malagamba avea, pe lângă faima unui strălucit muzicant, şi o înfăţişare deosebită, cu trupul său subţirel, nervos, cu chipul smolit şi mustăcioara à la d’Artagnan… Magazinele bucureştene se şi apucaseră să-i lanseze moda: guler à la Malagamba, croială à la Malagamba, pantofi à la Malagamba (înguşti şi cu tocuri înalte), sacouri à la Malagamba, cu revere mici… Şcolile de dans începuseră şi ele să-şi facă reclamă cu anunţul: «Predăm dansul Malagamba!». Iată-ne pe noi, cei de la malul Dâmboviţei, câştigându-ne o celebritate pe care alţii n-au avut-o. Fiindcă n-a existat niciodată un «dans Ginger Rogers», nici măcar un «dans Fred Astaire». Însă «dansul Malagamba» a fost şi s-a dansat cu frenezie”, spunea compozitorul Temistocle Popa, în cartea „Trecea fanfara militară”.

În timpul regimului condus de mareșalul Ion Antonescu, moda a fost reprimată de către autorităţi şi catalogată drept indecentă. Artistul Malagamba atrăgea atenția prin stilul său unic și devine ținta lui Antonescu. Pus sub supraveghere atentă, este arestat, fiind acuzat de a fi „şef de sectă religioasă periculoasă siguranţei Statului”, conform Adevărul.

Sergiu Malagamba, un trendsetter al perioadei interbelice

Din arhivele Teatrului Constantin Tănase aflăm că Sergiu Malagamba s-a născut pe 6 februarie 1913, la Chişinău, tatăl său fiind de origine italiană, iar mama din Armenia. Compozitor, dirijor şi baterist, Malagamba a fost şi un veritabil showman şi mentor al multor muzicieni din perioada de după război.

Cred că prin 1942, eram în plin război, i-a venit ideea să-şi îmbrace orchestra în cămăşi de aceeaşi culoare. Cu cravate subţirele, cu pantofi cu talpa de crep, în ciorapi albi. Tineretul care mai rămăsese prin Capitală a prins ideea şi a adoptat-o imediat. Aşa a apărut moda malagambistului… Până şi Constantin Tănase a apărut pe scenă îmbracat «exagerat», făcând publicul să delireze. Povestea a luat proporţii exagerate şi a ajuns acolo unde guvernanţii au decretat ca bietul Malagamba şi adepţii lui să fie internaţi în lagăr”, spunea într-un interviu Horia Şerbănescu, actor al Teatrului „Constantin Tănase”.

Sergiu Malagamba studiază muzica la Conservatorul „Unirea” din Chişinău, între anii 1931-1933, iar după o perioadă de întrerupere, îşi va continua studiile, în 1950, la Conservatorul din Bucureşti.

Debutează ca baterist pe scena muzicală bucureşteană în anul 1937, iar în 1939, a dirijat primul său concert de muzică uşoară, cu Orchestra Malagamba cu care a cântat în barurile Melody şi Continental, până în anul 1941.

Pionier al jazzului românesc

În perioada 1941 – 1945, Sergiu Malagamba a fost baterist în orchestra teatrului „Gioconda”. În anul 1942, a înfiinţat prima formaţie de jazz simfonic din Bucureşti pe care a dirijat-o într-un concert demonstrativ la sala ARO. A colaborat în repetate rânduri cu Maria Tănase, mai ales pe scena teatrelor de revistă bucureştene.

După închisoare, a fost baterist şi dirijor la Teatrul „Elly Roman” şi la cel de Estradă, iar între anii 1949 – 1954 a concertat, ca interpret, în cadrul unor spectacole faimoase, la Sala Dalles din Capitală, locul în care Malagamba cucerea oamenii cu talentul său artistic.

A realizat, alături de Teatrul Tănase şi Orchestra de Jazz Bucureşti, un turneu excepţional în mai multe orașe din URSS, iar în scurt timp, Malagamba devine o vedetă internaţională și un pionier al jazzului românesc în străinătate.

Artistul se stinge din viaţă la 15 aprilie 1978, la Bucureşti.

Omul malagambic”, un fenomen al vremii

Malagambismul a căpătat rapid proporțiile unui fenomen cultural, nu doar datorită faimei de care Sergiu Malagamba se bucura, dar și pentru că artistul era vânat de presa vremii care născocea deseori povești senzaționale despre viața sa.

Termenul de „malagambist” apare inclusiv în Micul Dicționar Academic (MDA, 2010) desemnând „o persoană considerată frivolă și preocupată excesiv de felul cum arată și de evenimentele mondene”.

PE ACELAȘI SUBIECT
Promote your brand with INSIDIO MEDIA

TRENDING

COMENTARII