marți, aprilie 16, 2024
spot_img
AcasăArtăConstantin Brâncuși: Geniul român vândut către străini. 148 ani de la nașterea...

Constantin Brâncuși: Geniul român vândut către străini. 148 ani de la nașterea sculptorului român

19 Februarie 2024. Se împlinesc 148 ani de la nașterea lui Constantin Brâncuși, sculptorul născut într-o casă din lemn din Hobița.  

Gorjeanul, care a redefinit sculptura contemporană, vine pe lume la data de 19 februarie 1876 într-un sat tradițional românesc care i-a servit mereu drept inspirație.

Despre Hobița, Brâncuși spunea că îi datorează totul: „Nu aș fi fost nimic și nu aș fi dăltuit nimic fără Hobița, fără porțile și fântânile ei, care au însemnat, pentru mine, o adevărată Academie Belle-Arte”.

Deși mama și-a dorit ca fiul ei să devină preot în satul natal, Brâncuși urmează drumul artei, astfel încât, la vârsta de 27 de ani realizează prima comandă a unui monument public: bustul generalului medic Carol Davila.

Pe această lucrare își baza Brâncuși călătoria pe care dorea să o realizeze la Paris. Acolo, el visa să-și continue studiile. Bustul însă nu a fost primit bine, nasul prea lung și forma epoleților i-au determinat pe cei care comandase lucrarea să nu îl plătească pe sculptor. Artistul a refuzat să ajusteze nasul și nu a renunțat la țelul său.

În 1904 părăseşte România. Ajuns în Franța, el se înscrie la Academia Regală de Arte Frumoase. Lucrează ca infirmier și spălător de vase în restaurant pentru a se întreține, dar soarta îi surâde atunci când primeşte o bursă, la propunerea ambasadorului României la Paris, Grigorie Ghika.

În 1907, a ajuns să lucreze la atelierul celebrului sculptor Auguste Rodin, dar nu a stat mult. După două luni, artistul pleacă, motivându-și decizia cu celebra frază „Nimic nu crește la umbra marilor copaci”.

Constantin Brâncuși, un cuceritor al vremurilor

Un artist controversat precum Brâncuși nu putea trece neobservat de reprezentantele sexului frumos. Brâncuși a trăit numeroase povești de dragoste care i-au servit drept muze în diverse lucrări artistice.

Relația de iubire dintre Brâncuși și Margit Pogány a fost sintetizată de sculptor în seria de lucrări care poartă numele tinerei unguroaice: „Mademoiselle Pogány”.

Cine poate spune că o operă de artă e încheiată?”, mărturisea sculptorul în corespondența pe care a purtat-o cu Margit Pogány, de-a lungul mai multor ani.

O relație tumultoasă a trăit-o alături de cântăreața Maria Tănase. „Când te ascult cum le zici, Mărie, aş fi în stare să dăltuiesc pentru fiecare cântec de-al nostru o Pasăre Măiastră!… Am colindat toată lumea, mă cunoaşte tot pământul prin ce m-am priceput să fac, dar când aud cântecele noastre, mă apucă un dor de ţară, de oltenii tăi şi-ai mei, de apa tânguitoare a Jiului, de satul meu”, spunea Brâncuși.

Citește mai mult aici despre Povestea fascinantă dintre sculptorul român și artista Maria Tănase

Poetul formelor cioplite”, alungat din România

Un român ajuns mare în afara granițelor, dar iubit prea puțin în țara sa. Destinul lui Brâncuși atestă faptul că relația cu România, mai precis, cu regimul de atunci din țară i-a adus multe opreliști artistului.

De altfel, există o vorbă celebră rămasă în mentalul colectiv ca fiind rostită de Brâncuși atunci când a revenit în țară. Acesta ar fi spus: „V-am lăsat săraci și proști, v-am găsit și mai săraci și mai proști”.

Opera lui Brâncuși nu a fost pe placul comuniștilor aflați la putere. Mai mult, comuniștii ar fi încercat la un moment dat să dărâme Coloana Infinitului cu o funie trasă de un tractor, dar și-au dat seama că nu e chiar așa simplu.

Constantin Brâncuși, un brand românesc iubit prea puțin de români

Deși România s-a eliberat de regimul comunist, care îngrădea libertatea de exprimare artistică mai neconvențională, nici ulterior nu am știut să apreciem, poate nici înțelege opera lui Brâncuși.

În 2013, Poarta Sărutului s-a îngălbenit pentru că a fost spălată necorespunzător, cu un jet cu apă sub presiune.

În 2020, cântăreața de peste Prut, Irina Rimes, a fost aleasă de către Ministerul Culturii ambasadoarea Zilei lui Brâncuși, o alegere contestată de internauți, dar și mai important decât acest episod rămâne decizia Ministerului de a plăti 40.000 de euro pentru proiecția unei holograme pe fațada Muzeului Național de Artă, în timp ce același minister a refuzat să plătească 2.000 de euro pentru expunerea lucrării Cumințenia Pământului semnată de Brâncuși, la același eveniment.

Sculptura contemporană a căpătat valențe noi prin Constantin Brâncuși, în prezent, două dintre lucrările lui se află printre cele mai scumpe sculpturi vândute vreodată și reprezintă România mai bine decât orice alt brand de țară.

La Jeune fille sophistiquée (Nancy Cunard)/ Tânără sofisticată (Nancy Cunard)

Potrivit clasamentului realizat de Artprice, sculptura de bronz lustruit realizată în 1932 la Paris, s-a vândut cu 71 milioane de dolari, la o licitație organizată de Christies la New Nork, în 2018.

Sculptura „Muza adormită”, sau „La muse endormie”, este a doua cea mai scumpă sculptură a lui Constantin Brâncuși

Muza adormită” s-a vândut în anul 2017, cu o sumă record în urma unei licitații organizate de Casa Christies. Lucrarea lui Constantin Brâncuși a fost achiziționată pentru suma de 57,37 milioane de dolari, dublu celei de la care a început licitația, transmite AFP.

Într-o zi, poate vom învăța cum să-i valorificăm arta lui Brâncuși sau, poate ține tot de destin: geniul artist care a cucerit Vestul, dar a cărui artă nu poate fi înțeleasă în țara de origine.

PE ACELAȘI SUBIECT
Promote your brand with INSIDIO MEDIA

TRENDING

COMENTARII