Piaţa financiară internă ar putea resimţi puternic retragerea capitalului străin, care riscă să se intensifice.
Îngrijorările legate de piaţa titlurilor de stat au crescut semnificativ după primul tur al alegerilor prezidenţiale, iar tot mai multe incertitudini apar cu privire la capacitatea României de a-şi refinanţa datoria publică, care a crescut rapid la peste 50% din PIB.
Pierderi economice
Întrebarea care se pune acum este ce s-ar întâmpla dacă investitorii străini ar decide să reducă expunerea pe titlurile de stat româneşti şi să nu mai finanţeze România, având în vedere rezultatele surprinzătoare ale primului tur electoral, în care un candidat independent, cu viziuni anti-UE, anti-NATO şi simpatii legionare, a obţinut un număr semnificativ de voturi.
An de an, deficitele bugetare au crescut constant, iar datoria publică a ajuns la aproximativ 52% din PIB în 2024, faţă de doar 12% din PIB acum 15 ani.
Principala preocupare rămâne refinanţarea datoriei publice, care depăşeşte 50% din PIB, precum şi acoperirea deficitului bugetar, ce ar putea atinge 8% din PIB în acest an. De exemplu, în noiembrie 2024, plăţile scadente pentru datoria publică denominată în valută, fie directe, fie garantate de Ministerul Finanţelor, se ridică la aproximativ 650 de milioane de euro.
România depinde în continuare de capitalul străin pentru refinanţarea datoriei, dar şi pentru finanţarea deficitului bugetar.
Plăţile datoriei externe sau interne nu pot fi realizate fără a rostogoli aceste împrumuturi decât dacă se generează excedente bugetare sau se reduc rezervele valutare ale ţării.
Ce se întâmplă cu investitorii străini
Piaţa financiară internă, mult mai mică decât alte pieţe din regiune, ar putea resimţi semnificativ retragerile de capital străin, care ar putea apărea în urma unor schimbări de percepţie sau apetit pentru risc, inclusiv în contextul politic din România, aşa cum au avertizat analiştii.
Astfel de mişcări devin mai riscante în absenţa unor intrări semnificative de capital străin care să le compenseze, cum ar fi investiţii străine directe considerabile sau fluxuri substanţiale de fonduri europene.
Privind în urmă, observăm că în trecut, nerezidenţii au deţinut şi alte perioade pondere apropiată de 20% din portofoliile de titluri de stat ale României, însă în două-trei trimestre aceştia şi-au ajustat deţinerile din cauza crizelor politice interne sau externe.
Un exemplu recent este primăvara anului 2020, când tensiunile financiare cauzate de criza coronavirusului au dus la ieşiri de capital şi reducerea expunerilor străine.
După primul tur al alegerilor prezidenţiale, care a fost o mare surpriză, costurile împrumuturilor pentru România au atins cel mai ridicat nivel din 2023 până în prezent.
În esenţă, creşterea expunerii străine pe titlurile de stat româneşti, respectiv intrările de capital, are ca efect aprecierea leului faţă de euro, în timp ce retragerea capitalurilor străine şi scăderea expunerii pe titlurile de stat locale duc la deprecierea monedei naţionale în raport cu euro.
România nu a experimentat o retragere haotică a finanţărilor bancare, însă tendinţa de reducere a expunerilor a fost clar vizibilă, iar ajustările au devenit semnificative.
