PSD include în noul său plan de relansare economică mai multe măsuri care vizează piața muncii, cu accent pe sprijinirea tinerilor absolvenți.
Sorin Grindeanu a anunțat că va colabora pe acest subiect cu Roxana Mînzatu, vicepreședinte al Comisiei Europene.
Într-o declarație pentru Gândul, comisarul european a explicat ce scheme de finanțare ar putea fi accesate de România, dar care, „în acest moment nu sunt folosite de țara noastră”, așa cum a precizat și Sorin Grindeanu.
Un sfert din tinerii români sunt șomeri
Potrivit unei statistici europene, „rata șomajului în rândul tinerilor români e mai mare decât media europeană – în 2024 a fost aproape 24%, față de 15% la nivelul UE”, spune Roxana Mînzatu. Tot ea subliniază că „La fel și numărul tinerilor care nu lucrează, nu studiază și nu fac niciun fel de formare (NEETs): aproape unul din cinci în România, față de unul din zece în UE”.
Vicepreședintele Comisiei Europene menționează însă și o parte pozitivă: acești indicatori sunt în scădere. Printre cauzele majore ale problemei rămân abandonul școlar timpuriu și discrepanța dintre ceea ce se predă în școli și cerințele pieței muncii.
Fonduri europene disponibile pentru România
Comisarul european a prezentat și câteva instrumente prin care România ar putea susține integrarea tinerilor pe piața muncii, fără a pune presiune pe bugetul de stat.
„Comisia Europeană recomandă României sa valorifice eficient alocarea din Fondul Social European plus pe care o are la dispoziție în cadrul Politicii de Coeziune 2021-2037 dar și alocările din PNRR.
Fondurile trebuie investite în rezolvarea cauzelor sistemice ale șomajului tinerilor – precum combaterea abandonului școlar, dar și în sprijinirea tinerilor aflați în această situație.
Corelarea măsurilor de sprijinire a tinerilor cu oportunitățile de angajare sau antreprenoriat din sectoarele economice care au un deficit important al forței de muncă este extrem de importantă.
În acest sens, e important ca România să folosească platforma Reconnect – elaborată tot prin fonduri europene – care îi permite să evalueze corelarea ofertei educaționale cu integrarea pe piața muncii dar și să formuleze politici educaționale și de ocupare eficiente.
E important și ca România să se aplice pe deplin „Garanția pentru Tineret”: un program prin care tinerii trebuie să primească, în maximum patru luni după ce și-au terminat studiile sau au rămas fără job, o ofertă concretă – fie de muncă, fie de stagiu, fie de formare continua.
„Garanția pentru Tineret” există din 2013 și, de la lansare, aproape 57 de milioane de tineri europeni au beneficiat de program.
Esențială este, desigur, finanțarea măsurilor”, a adăugat Roxana Mînzatu.
Programe dedicate dezvoltării profesionale
Vicepreședintele CE a amintit și despre sprijinul pentru economia socială: „Crearea de întreprinderi ale economiei sociale și formarea antreprenorilor sociali a fost și continuă să fie susținută din FSE”. Fondurile nerambursabile pot fi folosite pentru stagii practice, scheme de antreprenoriat sau dezvoltarea competențelor tinerilor.
„În perioada 2021–2027, din Fondul Social European Plus, UE alocă României o sumă totală de 7,3 miliarde €, din care 880 milioane € pentru tineri prin programul „Educație și Ocupare”, gestionat de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene”, a detaliat Roxana Mînzatu.
Ea a mai explicat că aceste resurse pot acoperi inclusiv subvenții pentru angajatorii care creează locuri de muncă pentru tinerii vulnerabili, sprijinind temporar costurile salariale în anumite limite.
De asemenea, a fost amintit programul Start-Up Nation, finanțat cu 446 milioane de euro, care are ca obiectiv sprijinirea a circa 30.000 de tineri și adulți în deschiderea a 7.750 de întreprinderi și generarea a 15.000 de locuri de muncă.
În plus, România și-a asumat prin Programul Educație și Ocupare să ofere stagii de ucenicie pentru 40.000 de elevi din învățământul profesional.
