Capitala Nepalului, Kathmandu, a fost scena unor proteste de o violență extremă, care au culminat marți cu incendierea clădirii Parlamentului și a mai multor reședințe oficiale.
Revolta a izbucnit pe fondul tensiunilor politice și al nemulțumirii tinerilor față de interdicția impusă rețelelor sociale, dar și din cauza acuzațiilor de corupție la adresa guvernului.
20 de morți și peste 300 de răniți
Imagini difuzate de presa locală arată coloane masive de fum negru ridicându-se deasupra complexului legislativ, în timp ce militarii desfășurați în zonă nu au intervenit pentru a opri devastările.
În paralel, guvernul a decis să ridice interdicția asupra a 26 de platforme de socializare, inclusiv Facebook și YouTube, măsură luată săptămâna trecută pe motiv de combatere a dezinformării, a discursurilor instigatoare la ură și a fraudei online.
Decizia de renunțare la restricții a venit după o ședință de urgență a cabinetului, luni seara. Ministrul Comunicațiilor, Prithvi Subba Gurung, a explicat că hotărârea a fost luată pentru a „răspunde cererilor generației Z”, conform rapoartelor citate de BBC și EFE.
În ultimele două zile, mii de tineri au ieșit în stradă, ocupând inclusiv clădirea parlamentului și cerând guvernului să oprească cenzura și să ia măsuri reale împotriva corupției. Mulți dintre ei au purtat pancarte cu mesaje precum „ajunge” sau „stop corupției”. Ciocnirile dintre protestatari și poliție au provocat moartea a cel puțin 20 de persoane și rănirea a peste 300.
Reședința premierului, incendiată
Marți, violențele s-au extins în mai multe cartiere ale capitalei. Reședința privată a premierului K.P. Sharma Oli a fost incendiată, iar alți lideri de rang înalt, printre care fostul premier Sher Bahadur Deuba, au fost răniți în urma atacurilor asupra locuințelor lor.
De asemenea, Rajyalaxmi Chitrakar, soția fostului prim-ministru Jhalanath Khanal, a murit la spital după ce a suferit arsuri grave când manifestanții au incendiat casa familiei sale.
Criza politică s-a adâncit odată cu demisia premierului Oli, anunțată marți dimineață printr-o scrisoare adresată președintelui. Acesta a fost constrâns să facă pasul înapoi după demisia a cinci miniștri din cabinetul său și după ce modul în care a gestionat protestele a fost aspru criticat.
Tensiunile s-au amplificat și mai mult după ce 20 de parlamentari din Partidul Rastriya Swatantra (RSP) și-au depus demisia colectivă, susținând că Legislativul „și-a pierdut legitimitatea”. RSP a cerut înființarea unui „guvern civil interimar” și constituirea unei comisii judiciare independente care să investigheze represiunea violentă împotriva protestatarilor.
Apelurile lor se aliniază cu criticile formulate de Amnesty International și de Organizația Națiunilor Unite, care au condamnat intervenția forțelor de ordine.
Platformele sociale precum Instagram, Facebook și YouTube sunt extrem de populare în Nepal, fiind folosite nu doar pentru divertisment, ci și pentru afaceri și informare.
Restricția impusă de guvern a stârnit rapid furia publicului, în special a tinerilor, care au văzut în ea un atac direct la libertatea de exprimare.
Atacul de marți asupra Parlamentului și asupra locuințelor oficiale este cel mai grav episod de violență politică din ultimele decenii în Nepal.
Escaladarea a avut loc în ciuda încercărilor de a găsi o rezolvare pe cale politică, însă tensiunile dintre generațiile tinere și clasa politică tradițională par să fi atins un punct de ruptură.
