Alegerile din acest an continuă să destabilizeze opinia publică. Călin Georgescu a înregistrat o ascensiune neașteptată, ajungând pe primul loc în turul doi, lăsând experții surprinși.
Această evoluție rapidă a alertat autoritățile, iar astăzi Consiliul Suprem de Apărare a Țării va analiza un posibil „risc la siguranța națională”, din cauza amenințărilor cibernetice.
În plus, Curtea Constituțională va discuta două contestații, prin care foștii candidați, Cristian Terheș și Sebastian Popescu, cer anularea alegerilor. Ce ar însemna o astfel de decizie și ce impact ar avea asupra procesului electoral?
Un caz fără precedent
Președintele Klaus Iohannis a convocat CSAT pentru a analiza posibila implicare a Rusiei în alegerile din România. Ședința va avea loc joi, 28 noiembrie 2024, la Palatul Cotroceni, și va discuta riscurile la adresa securității naționale, legate de acțiuni cibernetice care vizează infrastructuri IT&C esențiale pentru procesul electoral.
După primul tur al alegerilor, în care Călin Georgescu a surprins prin câștigarea locului întâi, au apărut speculații despre implicarea unor actori externi. În plus, campania sa pe TikTok a atras atenția autorităților, iar AEP a sesizat ANAF pentru a verifica conturile influencerilor care l-au susținut.
Rezultatul surprinzător obținut de Călin Georgescu în primul tur al alegerilor din România a fost lăudat de Kremlin, care a numit victoria sa „un câștig al unui aliat al Rusiei”.
Presa rusă a comentat pozitiv succesul lui Georgescu, iar ideologul lui Putin, Alexandr Dughin, a declarat că „este mult mai ușor pentru Rusia să aibă de-a face cu un astfel de politician”. Dughin a adăugat că acest „candidat patriot” nu va sprijini apropierea Moldovei de Uniunea Europeană.
Ce se poate întâmpla
Conform legii, alegerile pot fi anulate dacă fraudarea procesului de votare și stabilire a rezultatelor influențează ordinea candidaților pentru al doilea tur.
Articolul 52 din Constituția României prevede că, în cazul unei fraude care modifică atribuirea mandatului sau ordinea candidaților, Curtea Constituțională poate decide anularea alegerilor și repetarea turului de scrutin în a doua duminică de la data anulării.
Dacă CCR decide anularea primului tur din 24 noiembrie, aceasta nu va da o decizie înainte de alegerile parlamentare de duminica viitoare, pentru a evita amplificarea tensiunilor politice. Există temeri că, pe fondul unui val de ură pe rețelele sociale, partidele lui Călin Georgescu, AUR și SOS ar putea obține 40% sau mai mult, ceea ce le-ar permite să revendice formarea unui guvern.
Judecătorii CCR vor cere, joi, documente şi informaţii de la instituţiile statului, inclusiv de la CSAT. Apoi ar putea rămâne „în pronunţare„, până după alegerile parlamentare.
În cazul în care decizia CCR va fi pentru anularea alegerilor prezidențiale, o decizie fără precedent în istoria post-decembristă a României, asta ar însemna că turul unu se va desfășura din nou la exact două săptămâni de la data inițială a alegerilor, așa cum prevede Constituția României.
Pentru că decizia ar veni după 8 decembrie, asta ar însemna că turul unu s-ar repeta în data de 15 decembrie, iar al doilea în 29 decembrie.
În acest scenariu, e probabil că CCR va lua și decizia de a-l descalifica oficial pe candidatul Călin Georgescu, așa cum a făcut-o în trecut cu Diana Șoșoacă. Pentru că motivația de atunci a CCR în privința eliminării din cursă a lui Șoșoacă a fost că această candidată „pune la îndoială calitatea de membru în NATO și UE” a României.
Practic, același lucru i se poate imputa și lui Călin Georgescu, care a făcut nenumărate afirmații despre dorința lui de a scoate România din NATO, pe care o consideră „cea mai slabă alianță”.
Având în vedere că mandatul președintelui Iohannis expiră pe 21 decembrie, dacă alegerile sunt anulate, el ar putea rămâne interimar câteva zile până la finalizarea numărării voturilor și validarea alegerilor de către CCR, sau președintele Senatului ar putea prelua interimatul până atunci.
Este o situație fără precedent în istoria României, iar începutul mandatului noului președinte ar putea fi amânat până în ianuarie 2025.
Cum a apărut partidul POT
POT („Partid al Oamenilor Tineri”) a început să își construiască o campanie din ce în ce mai vizibilă pe rețelele sociale, inclusiv pe TikTok, utilizând strategii similare celor ale lui Călin Georgescu.
Înregistrat pe 9 martie 2023, cu sediul în Deva și condus de Anamaria Gavrilă, o fostă deputată AUR, partidul a început să împartă pliante în întreaga țară și își conturează tot mai mult profilul de susținător al lui Georgescu, deși acesta a criticat partidele de acest tip.
Dacă POT reușește să preia electoratul lui Georgescu și AUR și SOS își mobilizează susținătorii, Parlamentul României ar putea ajunge sub influența unei majorități tehnice de partide de extremă dreapta, capabile să impună formarea unui guvern de coaliție.
Chiar dacă CCR decide să nu anuleze alegerile prezidențiale, situația politică rămâne extrem de volatilă în pragul alegerilor parlamentare de duminică. Riscul formării unei majorități de extremă dreapta, compusă din AUR, SOS și POT, rămâne un scenariu posibil, mai ales având în vedere succesul lui Georgescu din primul tur, care pare să fi întărit POT.
În schimb, USR, având un candidat în turul doi, ar putea obține un scor mai mare decât până acum, iar o coaliție cu PNL și UDMR rămâne o opțiune viabilă, mai ales dacă USR înregistrează un rezultat între 20 și 25%.
Elena Lasconi nu exclude însă nici o alianță de uniune națională, care să includă și PSD, pentru a izola extremele de la AUR, SOS și POT.
