Parchetul General a confirmat, pentru prima dată în mod oficial, că Rusia a derulat o campanie de influență în România, pentru impunerea unui candidat propriu la conducerea țării.
Ancheta procurorilor arată că încă din 2022 a fost construită o rețea coordonată de la Kremlin, cu site-uri clonă, conturi false, boți, reclame mascate, mesaje generate cu inteligență artificială și atacuri cibernetice, toate pentru a-l sprijini pe Călin Georgescu.
Călin Georgescu, trimis în judecată
Tot marți, fostul candidat a fost trimis în judecată pentru tentativă de lovitură de stat. Procurorii au explicat că patru companii cu legături rusești au finanțat această infrastructură, care a invadat internetul românesc cu materiale pro-Georgescu în perioada premergătoare alegerilor din 2024.
„În contextul alegerilor din 2024 această infrastructură a fost utilizată pentru influențarea mentalului colectiv, în vederea dezvoltării unor idei care să corespundă discursului candidatul antieuropean, aceste manifestări asigurând satisfacere a unor obiective strategice ale unui actor străin”, a declarat Alex Florența, procurorul general.
Acesta a mai subliniat că au fost implicate inclusiv grupuri de hackeri cunoscuți: „În spatele tuturor acestor acțiuni există în momentul de față actori legături certe cu Rusia, în special grupuri de hackeri cunoscuți”.
Potrivit anchetatorilor, războiul informațional început în 2022 a culminat în timpul scrutinului prezidențial.
Tentativa de lovitură de stat
În aceeași zi în care procurorii au dezvăluit modul în care Rusia a acționat pentru promovarea lui Călin Georgescu, acesta a fost trimis în judecată pentru șase acuzații, inclusiv instigare la acțiuni împotriva ordinii constituționale.
Rechizitoriul arată că ideea loviturii de stat a apărut după ce Curtea Constituțională a anulat turul întâi al prezidențialelor, pe 7 decembrie 2024.
În acea seară, Călin Georgescu s-ar fi întâlnit la Ciolpani, în Ilfov, cu Horațiu Potra, șeful mercenarilor din Congo. La ferma unui sirian, cei doi ar fi pus la cale preluarea puterii prin exploatarea protestelor programate pentru 8 decembrie.
Planul presupunea ca Potra și oamenii săi să provoace mulțimea la violențe împotriva autorităților și forțelor de ordine. Tot atunci, Georgescu l-ar fi contactat pe liderul Frăției Ortodoxe, Dan Grăjeanu, căruia i-a spus că „în cursul zilei următoare va da un îndemn concret: viața sau țara”.
Procurorii consideră că această întâlnire a fost preludiul unor „evenimente destabilizatoare” menite să creeze „haos și nesiguranță”.
Mesaje descoperite pe un grup de WhatsApp – RALF (Românii care au Activat în Legiunea Franceză) – confirmă discuțiile.
- Adrian Ursu, martor: „Acum trebuie făcut ceva, mers peste ei și dat foc”.
- Aniţei Iulian, inculpat: „Ce facem șefule dacă e așa? Ieșim?”.
- Horaţiu Potra, inculpat: „Așteptăm să vedem ce declară CG”.
Planul lui Horațiu Potra
Anchetatorii au stabilit că Potra a mobilizat o echipă de 21 de bărbați cu pregătire paramilitară, înarmați cu pistoale, cuțite și 65 de articole pirotehnice de mare putere.
Aceștia s-au deplasat cu șapte autoturisme spre București, în noaptea de 7 spre 8 decembrie. Tentativa a fost dejucată după ce unul dintre participanți a sunat la 112 și a dezvăluit planul.
„Acesta era amfitrionul întregului proces de preluare a puterii statale, iar dispozițiile sale, cu veritabile valențe de ordin, se impuneau cu strictețe și forță persoanelor angrenate”, se arată în concluziile procurorilor despre rolul lui Călin Georgescu.
Este cel de-al doilea dosar în care acesta este trimis în judecată, după cel pentru propagandă legionară. Alte două anchete privind alegerile prezidențiale din 2024 se află încă în desfășurare.
