Franța a fost paralizată din nou de greve și manifestații de stradă de amploare. Profesori, angajați ai transportului public, farmaciști și personal medical au ales să nu se prezinte la locul de muncă și au umplut bulevardele marilor orașe pentru a-și exprima nemulțumirea.
Peste 900.000 de oameni în stradă
Protestele au fost îndreptate împotriva reducerilor bugetare anunțate de guvern, măsuri motivate de deficitul record și de datoria publică ajunsă la 114% din PIB. Autoritățile au mobilizat aproximativ 80.000 de polițiști pentru a menține ordinea publică.
În Paris și în alte centre urbane importante, zeci de mii de manifestanți au răspuns apelului sindicatelor. Au existat și momente de tensiune, când protestatarii s-au confruntat cu forțele de ordine.
Olivier Faure, secretar general al Partidului Socialist, a transmis: „Obiectivul acestei zile este să facem guvernul să înțeleagă că trebuie să redreseze puterea de cumpărare a francezilor, să pună capăt acestei pedepse colective. Dar, evident, de fiecare dată se lasă cu violențe și dăm impresia că dorim să provocăm haos. Iar asta ajută guvernul, pentru că atrage dispreț față de mișcarea de protest.”
Organizatorii au raportat peste 250 de manifestații la nivel național, reunind până la 900.000 de oameni — de cinci ori mai mulți decât în protestul „Blocați totul” din 10 septembrie.
Thomas Adamson, corespondent AP, a descris situația astfel: „Circulația trenurilor și a garniturilor de metrou este sever perturbată. Sunt și multe școli închise, dar și spitale și farmacii.”
Nemulțumiri față de buget
Declarațiile ministrului de Interne, care a amenințat cu intervenții în forță, au amplificat furia protestatarilor. Thomas Adamson a mai subliniat: „Au fost desfășurate masiv forțe de ordine, pregătite pentru blocade și posibile violențe. Miza discordiei este noul buget, denunțat drept unul de austeritate. Dar furia trece dincolo de asta, fiind legată de salarii, de costul vieții și de conducerea lui Macron în sine.”
Liderii sindicali au avertizat că lucrătorii nu sunt dispuși să suporte costurile crizei economice. Fabien Villedieu, liderul Sindicatului Mecanicilor de Locomotivă, a spus: „Dacă într-adevăr traversăm o criză, întrebarea e cine plătește. Noi, sindicatele și muncitorii credem că ar trebui să plătească bogații.”
Protestele vizează pachetul bugetar prezentat inițial de fostul premier Francois Bayrou, care între timp a demisionat. Noul șef al guvernului, Sebastien Lecornu, a început consultări cu sindicatele și a anunțat măsuri mai degrabă simbolice: a renunțat la ideea de a elimina două zile libere legale și a retras o parte dintre privilegiile foștilor prim-miniștri, precum autoturismul oficial cu șofer.
Villedieu a punctat: „Suntem pe val, guvernul începe să dea înapoi. Și dacă bate în retragere, atunci noi presăm și mai mult, pentru că avem vânt la pupă. Am fi proști să ne oprim acum.”
Ce revendicări au sindicatele
Principala revendicare a sindicatelor este creșterea finanțării serviciilor publice și introducerea unor taxe suplimentare pentru cei mai bogați. Deși au existat incidente izolate la unele mitinguri, nivelul violenței a fost mai scăzut decât se anticipa.
Ministrul de Interne, Bruno Retailleau, a declarat: „Aş dori să subliniez că, în aproape toate cazurile, marşurile şi demonstraţiile s-au desfăşurat în condiţii favorabile.”
Între timp, premierul Lecornu, aflat la început de mandat, încearcă să definitiveze proiectul de buget și să formeze noul guvern. Într-o postare pe X, acesta a anunțat că va continua dialogul cu sindicatele: „Cererile formulate de reprezentanţii sindicatelor şi repetate de demonstranţi la marşuri se află în centrul consultărilor pe care le-am iniţiat.”
Lecornu și președintele Macron sunt prinși între presiunile străzii, care contestă măsurile de austeritate, și cele venite din partea investitorilor, preocupați de deficitul bugetar al celei de-a doua economii din zona euro. În Parlament, scena politică este fragmentată, fără ca vreunul dintre cele trei mari blocuri să dețină majoritatea.
„Acesta este un avertisment, un avertisment clar pentru Sebastien Lecornu”, a afirmat Marylise Leon, șefa CFDT, cel mai mare sindicat francez. „Vrem un buget echitabil din punct de vedere social.”
Joi, un profesor din trei din învățământul primar a intrat în grevă la nivel național, iar la Paris aproape jumătate dintre cadrele didactice au încetat lucrul, conform datelor sindicatului FSU-SNUipp.
Transporturile au fost, de asemenea, afectate. Trenurile regionale au circulat cu mari dificultăți, deși majoritatea garniturilor de mare viteză (TGV) au fost menținute în funcțiune.
La Toulon, manifestanții au blocat o autostradă, iar la Paris poliția a folosit gaze lacrimogene împotriva grupurilor violente de protestatari. Bănci și alte instituții au fost ținta atacurilor unor indivizi mascați.
Incidente s-au înregistrat și în orașele Nantes și Lyon, unde presa locală a relatat că trei persoane au fost rănite. În total, autoritățile au mobilizat în jur de 80.000 de polițiști și jandarmi, inclusiv unități speciale, sprijinite de drone și vehicule blindate.
