Alaska, stat american ales drept gazdă pentru viitorul summit dintre Donald Trump și Vladimir Putin, păstrează încă urme puternice ale trecutului său rusesc, chiar dacă a fost vândută Statelor Unite în secolul al XIX-lea.
Moștenirea rusă în Alaska
Exploratorul danez Vitus Bering a descoperit, în secolul al XVIII-lea, strâmtoarea care îi poartă numele, separând Asia de America.
Descoperirea a deschis calea unei expediții rusești care a dus la un secol de vânătoare intensă de foci și vidre, prima colonie fiind stabilită pe insula Kodiak. În 1799, țarul Pavel I a creat Compania Ruso-Americană pentru a gestiona comerțul cu blănuri.
Supraexploatarea resurselor a dus însă la prăbușirea populațiilor de animale și, implicit, a economiei locale. În 1867, Rusia a vândut Alaska Statelor Unite pentru 7,2 milioane de dolari – o tranzacție contestată la acea vreme. Teritoriul a devenit stat american cu drepturi depline abia în 1959.
Una dintre cele mai vizibile moșteniri ale perioadei ruse este Biserica Ortodoxă. Peste 35 de lăcașuri istorice, unele cu cupole specifice arhitecturii ortodoxe, se află pe coasta Alaskăi. Eparhia ortodoxă locală, considerată cea mai veche din America de Nord, are chiar și un seminar pe insula Kodiak.
În trecut, un dialect rezultat din amestecul limbii ruse cu idiomurile indigene a fost vorbit în mai multe comunități, în special în apropiere de Anchorage, însă astăzi este aproape dispărut.
În Peninsula Kenai, o comunitate de „Vechi Credincioși” – urmași ai unei schisme religioase din secolul al XVII-lea – păstrează tradiția predării limbii ruse. Școala lor rurală, fondată în anii ’60, oferă cursuri pentru circa 100 de elevi.
„Ruşii sunt vecinii noştri de vizavi; poţi chiar să vezi Rusia de pe o insulă din Alaska”, spunea, în 2008, Sarah Palin, pe atunci guvernatoare a statului și candidată la vicepreședinția SUA.
În strâmtoarea Bering, două insule din arhipelagul Diomede se află față în față: Marele Diomede (rusesc) și Micul Diomede (american), despărțite de mai puțin de 4 kilometri. De ani buni, armata americană anunță interceptarea periodică a avioanelor rusești care se apropie prea mult de spațiul aerian al Alaskăi.
În 2014, Vladimir Putin glumea că Rusia nu are interes să recupereze Alaska, „unde este și foarte frig”.
De ce ar fi ales Putin Alaska pentru summit
Potrivit consilierului prezidențial rus Yuri Ușakov, locația este „perfect logică”, având în vedere apropierea geografică dintre Rusia și Alaska. Deși între continente distanța este de doar 88 km, zborul Moscova–Anchorage durează aproximativ 9 ore, iar din Washington DC, Air Force One ar face cel puțin 8 ore.
Alaska este un loc incomod pentru ambele tabere, ceea ce sugerează existența unor motive strategice. Alegerea ar putea fi un semnal că Putin controlează agenda întâlnirii.
Locația, aflată departe de Ucraina și de aliații europeni, ar putea marginaliza aceste subiecte și ar crea cadrul pentru discuții private cu Trump pe teme precum sancțiunile, comerțul sau extinderea NATO.
Un alt motiv pentru alegerea Alaskăi ar fi siguranța. Putin este vizat de un mandat de arestare emis de Curtea Penală Internațională pentru presupuse crime de război, dar nici Rusia, nici SUA nu recunosc această autoritate.
Ruta de zbor peste Polul Nord nu implică survolarea unor țări ostile, fiind considerată mai sigură decât variantele care trec prin Marea Neagră sau Istanbul.
