În România, ideea că migranții ar putea lua locurile de muncă românilor sau chiar să-i înlocuiască complet prinde tot mai mult teren, în ciuda faptului că țara se confruntă cu o exod masiv de cetățeni peste hotare.
În timp ce partidele extremiste cer respingerea muncitorilor străini, conflictele au început să apară pe străzi și la locul de muncă.
Specialiștii susțin că tema migranților este folosită ca instrument de campanie, într-o societate tensionată după anularea alegerilor prezidențiale.
Marți seară, un livrator străin din București a fost agresat de un tânăr care i-a cerut să se întoarcă în țara lui, numindu-l „invadator”. Tot recent, mai mulți angajați români și nepalezi s-au bătut într-o fabrică de mobilă din Baia Mare.
Partidele extremiste din România au susținut de-a lungul timpului poziții dure împotriva migranților.
Deputatul AUR Dan Tănasă a îndemnat oamenii pe Facebook să refuze comenzile care nu sunt livrate de români și a declarat în Parlament că nu vrea să vadă „picior de azilant și de refugiat în România”.
Liderul AUR, George Simion, a organizat recent un sondaj pe Facebook privind expulzarea unor cetățeni pakistanezi care au capturat lebede pe râul Argeș. Diana Șoșoacă a afirmat pe Facebook:
„Înlocuirea planificată a poporului român cu alte neamuri se desfășoară sub ochii noștri. (…) Amestecarea unor seminții cu culturi foarte diferite în același spațiu geografic duce inevitabil la conflict”.
Lipsa forței de muncă, motivul angajării migranților
Adriana Iftime, vicepreședintă a Patronatului Societăților din Construcții, explică că România se confruntă de peste 10 ani cu deficit de muncitori:
„Se știe că cel puțin în ultimii 10 ani, în România este o acută criză de forță de muncă, cu atât mai mult în zona construcțiilor. (…) În ultimii trei ani au intrat în țară 26.000-27.000 de străini, mai ales asiatici, 99% asiatici, cu care să se acopere o parte din deficit”.
Aceasta respinge ideea că migranții ar fi plătiți mai mult decât românii:
„Nu, nici vorbă. Sunt tratați după regulile și legile românești. Este adevărat că antreprenorul are mai multe costuri cu ei, pentru că trebuie să asigure cazare, sunt costuri cu deplasările, dar este o cheltuială pe care o suportă patronul”.
Migranții, un instrument politic
Răzvan Petri, fondatorul „Politica la Minut”, consideră că partidele extremiste folosesc tema migranților pentru a-și crește capitalul politic:
„Noi am avertizat încă de anul trecut, spunând că se prefigurează a fi o nouă temă de campanie pentru partidele extremiste. Odată cu trecerea pandemiei, aclimatizarea războiului pe care îl avem la graniță, extremiștii au nevoie de un nou inamic fals”.
El adaugă: „Copiază modele din SUA, Franța, Polonia, unde migrația este o temă importantă – au fost proteste susținute de partidele extremiste de acolo. (…) Este dublu discurs aici, pentru că naționaliștii români sunt protectivi cu diaspora românească, sar imediat ce văd o nedreptate făcută românilor din străinătate, dar nu oferă aceleași drepturi și aceeași protecție imigranților din România”.
Semnale de alarmă de la autorități
Cătălin Raiu, membru în colegiul director al Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, explică că valul de extremism s-a intensificat după anularea alegerilor:
„După noiembrie 2024 avem în România un val de populism și extremism pe care societatea noastră nu l-a mai experimentat și asta generează comportamente care devin modele pentru diferiți oameni”.
Raiu avertizează asupra incitării la ură în social media:
„Valul de incitare la ură în social media în special este uriaș, aproape de necontrolat. Instituțiile statului nu au cum să monitorizeze tot ce se întâmplă acolo. (…) Trebuie să ne întoarcem la legislație – incitarea la ură fiind înțeleasă ca o agresiune împotriva demnității umane, iar instituțiile statului trebuie să tragă semnal de alarmă”.
El atrage atenția și asupra resurselor insuficiente pentru instituțiile care protejează drepturile omului:
„Suntem într-o situație în care instituțiile statului care se ocupă cu drepturile omului sunt un pic relativizate. (…) Nu suntem într-un context fericit. Pe de o parte suntem chemați să ne luptăm cu acest val de ură din societate, care nu e o treabă simplă, pe de altă parte suntem la coada guvernului privind alocarea de resurse”.
În 2022, a crescut semnificativ numărul muncitorilor străini pe piața din România
Anul 2022 a marcat o creștere puternică a numărului de muncitori străini pe piața românească. Comparativ cu anul precedent, cotele s-au dublat, iar față de 2017-2018, s-au majorat de zece ori:
- – 2018: 8.000
- – 2019: 30.000
- – 2020: 30.000
- – 2021: 50.000
- – 2022: 100.000
Ministerul Muncii a explicat că în 2022, aproximativ 100.000 de angajați străini ar putea fi admiși în România pentru a acoperi lipsa de forță de muncă în domenii precum construcții, drumuri, transporturi, restaurante, hoteluri sau panificație.
