Premierul Ilie Bolojan a anunțat marți că vârsta de pensionare pentru magistrați va crește la 65 de ani, iar vechimea necesară pentru ieșirea la pensie se va majora de la 25 la 35 de ani.
Astfel, un magistrat va putea ieși la pensie abia de la 58 de ani. În plus, pensia nu va mai putea depăși 70% din ultimul salariu net, față de 80% din salariul brut, cum este în prezent.
Reforma, condiție pentru accesarea fondurilor europene
Premierul a subliniat că schimbările sunt necesare pentru a îndeplini jaloanele din PNRR și pentru a debloca sute de milioane de euro.
„Avem o urgență legată de clarificarea modului în care se pensionează magistrații, rezolvarea situației era într-unul dintre jaloanele care ne permit accesarea de fonduri europene.
Avem reținute peste 800 milioane de euro pentru 3 cauze pe care nu le-am îndeplinit din ultima cerere pe care am depus-o, dintre care peste 230 de milioane de euro reprezintă sumele care sunt reținute până la rezolvare. Avem ca termen luna noiembrie să îndeplinim aceste jaloane, altfel vom pierde banii”, a precizat Bolojan.
Bolojan: „Suntem în situația în care 2/3 dintre magistrați ies la pensie la 47, 48, 49 de ani. E o vârstă a maturității profesionale”
Șeful Executivului a prezentat trei mari probleme ale sistemului de justiție: pensionările timpurii, nivelul pensiilor și lipsa unui cadru clar de salarizare.
„Una dintre ele este ieșirea la pensie prea repede. (…) Suntem în situația în care 2/3 dintre magistrați ies la pensie la 47, 48, 49 de ani. Este o vârstă a maturității profesionale în orice domeniu. E o problemă de calitate și de sustenabilitate în anii următori. Nu mai avem oameni care să înlocuiască”, a explicat premierul.
În ceea ce privește valoarea pensiilor, Bolojan a atras atenția asupra diferenței uriașe față de pensia medie din România.
„Suntem în situația în care o pensie medie în sistemul de justiție este de aproximativ 25.000 de lei, aproximativ 5.000 de euro net. O pensie medie în România este undeva între 500-600 de euro. E o diferență foarte mare și nicăieri în sistemele europene nu există o astfel de prevedere.”
O altă problemă o reprezintă cadrul legislativ privind salarizarea. „Avem legi de salarizare neclare. (…) În urma acestor sentințe în cascadă guvernele României au trebui să plătească aproximativ 10 miliarde de lei diferențe salariale în acest sistem”, a adăugat premierul.
Premierul a semnat demisia lui Dragoș Anastasiu
Tot marți, Bolojan a confirmat și înregistrarea demisiei lui Dragoș Anastasiu, implicat într-un dosar în care are calitatea de martor.
„Demisia a fost înregistrată în cursul zilei de ieri, a parcurs procedura obișnuită și astăzi, chiar înainte de a veni la conferința de presă, mi s-a adus documentul pentru semnare, pentru a pleca la Administrația Prezidențială în vederea închiderii acestei proceduri”, a declarat premierul.
Anastasiu explicase anterior că a fost victima unui șantaj: „Aveam de ales între faliment sau să dau curs șantajului”.
Întrebat dacă după această demisie ar trebui să plece și alți membri ai Guvernului care au avut probleme cu legea, Bolojan a răspuns: „Consider că avem nevoie în toate pozițiile de oameni care au experiență, de oameni care au capacitatea să pună reforme în mișcare, în mod evident cu respectarea condițiilor legale”.
Mai multe despre acest subiect aici: Dragoș Anastasiu demisionează din funcția de vicepremier. „Am fost declarat șpăgar. Există șpăgi de supraviețuire și șpăgi de îmbogățire”
Pachet legislativ în august și noi modificări în toamnă
Proiectul privind pensiile magistraților urmează să fie adoptat în august.
„Crește vârsta de pensionare la vârsta standard de 65 de ani, crește durata după care te poți pensiona și clarifică prevederea legată de valoarea pensiei în așa fel încât să fie după un model european”, a precizat Bolojan.
El a menționat că prevederile se vor aplica doar pentru viitor, pentru a rezista la Curtea Constituțională. Tot în toamnă, Guvernul intenționează să vină și cu un pachet de măsuri pentru alte pensii speciale, inclusiv cele ale militarilor și polițiștilor.
„Trebuie încurajată munca reală”
Premierul a subliniat că statul trebuie să ia măsuri pentru a crește numărul românilor activi pe piața muncii.
„Gândiți-vă că între 55 și 65 de ani, maxim jumătate din cei care au această vârstă sunt prinși în economia reală a României datorită pensionărilor anticipate.
Acest lucru nu mai este sustenabil (…) exact cum sistemul de sănătate nu poate funcționa sustenabil cu 6,3 milioane de plătitori și cu 16,5 milioane de beneficiari, nici economia României nu mai poate funcționa în aceste condiții dacă nu luăm măsuri în care să încurajăm munca, dar munca reală”, a spus Bolojan.
