Deși vârsta standard de pensionare este de 65 de ani pentru bărbați și 62,4 pentru femei, în România oamenii se retrag mult mai devreme din activitate.
În 2024, vârsta reală de pensionare a fost de 59,5 ani, cu diferențe între sexe și între mediul urban și cel rural.
Premierul Ilie Bolojan a declarat, luni seara, la TVR, că România trebuie să majoreze vârsta de pensionare pentru a proteja sustenabilitatea sistemului. „Suntem în situația în care avem nevoie de mai mulți oameni în piața reală a muncii și pentru asta trebuie să creștem vârsta de pensionare astfel încât în intervalul 50-65 ani populația să fie prinsă pe piața muncii într-o proporție mai mare. Dacă nu creștem vârsta de pensionare (…) vom ajunge în situația de nesustenabilitate a sistemului de pensii. Nu putem amaneta viitorul generațiilor care vin după noi”, a declarat prim-ministrul.
Marți dimineața, Guvernul a venit cu precizări, afirmând că premierul s-a referit strict la pensionarii speciali și nu la vârsta standard de pensionare.
România, printre țările cu cea mai scurtă viață profesională
Datele arată că România are peste 770.000 de pensionari sub 65 de ani — mai mulți decât locuitorii celui mai populat județ din țară, Iași. Totodată, românii muncesc, în medie, doar puțin peste 32 de ani de la primul job până la pensionare, ceea ce plasează țara pe ultimul loc în Uniunea Europeană ca durată a vieții profesionale.
Acum două decenii, România era în grupul țărilor cu cele mai lungi vieți active, alături de statele nordice. Spre comparație, în Finlanda, vârsta efectivă de pensionare este de peste 61,5 ani, potrivit Centrului Finlandez pentru Pensii.
În lume, Japonia rămâne țara unde oamenii muncesc cel mai mult înainte de retragere: bărbații se pensionează la 68,2 ani, iar femeile la 66,9 ani.
Franța, Germania, Danemarca și alte exemple
Creșterea vârstei de pensionare este o tendință generală în Europa, determinată de îmbătrânirea populației și presiunea asupra sistemelor publice de pensii. Conform OCDE, până în 2060, media europeană va ajunge aproape de 67 de ani, iar unele țări iau în calcul praguri de 70 de ani sau chiar mai mult.
- Franța: În 2023, vârsta de pensionare a fost majorată de la 62 la 64 de ani, declanșând proteste ample. Reforma rămâne un subiect sensibil, reaprins și în 2025 din cauza instabilității politice.
- Germania: Până în 2031, vârsta va crește de la 65 la 67 de ani. În 2025, pragul este deja la 66 de ani și 4 luni.
- Danemarca: A decis urcarea treptată a vârstei de la 67 la 70 de ani până în 2040. Pragul este corelat cu speranța de viață, ceea ce poate aduce alte creșteri.
- Italia: În 2027, vârsta minimă ajunge la 67 de ani și 3 luni, iar în 2051 va fi de 69 de ani și 6 luni, cu reguli mai stricte pentru pensionarea anticipată.
- Spania: Ridică anual pragul, urmând să ajungă la 67 de ani în 2027. În prezent, cei cu contribuții de peste 38 de ani și 3 luni se pot retrage la 65, ceilalți la 66 de ani și 8 luni.
- Finlanda: În 2024, vârsta depinde de anul nașterii, situându-se între 63 și 65 de ani. Din 2030, va fi indexată automat cu speranța de viață.
Astfel, aproape toate statele UE au implementat sau planifică reforme similare, fie prin creșterea vârstei legale, fie prin limitarea pensionărilor anticipate, pentru a menține un echilibru între numărul de ani lucrați și durata pensiei.
