Procurorii DIICOT efectuează 65 de percheziții în România și Monaco, în cadrul dosarului Nordis, cel mai amplu scandal din domeniul imobiliar.
72 de suspecți, atât persoane fizice, cât și juridice, sunt vizate, inclusiv oameni de afaceri, angajați și complici ai acestora.
Perchezițiile au loc și într-una dintre clădirile Nordis din Mamaia Nord, sub supravegherea inspectorilor ANAF, jandarmilor și procurorilor. În urma acestor acțiuni, au fost ridicate documente care vor fi trimise la București pentru continuarea anchetei. Conform surselor judiciare, printre persoanele vizate se numără Vladimir Ciorbă, soțul fostei șefe PSD a Comisiei Juridice din Camera Deputaților, Laura Vicol, membri ai conducerii Nordis, notari, avocați și consultanți care ar fi contribuit la elaborarea documentelor pentru tranzacțiile imobiliare.
Procurorii DIICOT și polițiștii pun în aplicare 65 de mandate de percheziție domiciliară în România și Principatul Monaco. Ancheta vizează fapte precum constituirea unui grup infracțional organizat, delapidare, spălare de bani, evaziune fiscală, înșelăciune și stabilirea cu rea-credință a impozitelor, taxelor sau contribuțiilor, rezultând obținerea ilegală de rambursări sau restituiri din bugetul general consolidat.
Dosarul Nordis: cea mai mare fraudă imobiliară
Potrivit anchetatorilor, începând din 2018, trei dintre suspecți au format un grup infracțional organizat, structurat pe un model piramidal cu trei paliere, care a pus la punct un mecanism infracțional complex axat pe promovarea și dezvoltarea unor proiecte imobiliare prin intermediul mai multor societăți comerciale create special pentru a disimula activitățile ilegale.
Aceștia au colectat sume importante de bani de la clienți, sub forma avansurilor și plăților pentru imobile care nu existau sau nu erau livrate conform acordurilor.
În paralel, fondurile financiare ale societăților implicate au fost delapidate, prin înregistrarea unor tranzacții fictive, pentru a ascunde veniturile reale și a evita plata taxelor și impozitelor către stat. Aceste operațiuni false au inclus manipularea documentelor contabile și realizarea de înregistrări care nu reflectau realitatea activităților economice desfășurate.
Cumpărătorii au fost înșelați cu privire la stadiul proiectelor imobiliare și livrarea acestora. În acest mod, suspecții au stabilit cu rea-credință taxe și impozite (inclusiv TVA), care au fost apoi declarate și plătite incorect sau evitate complet, fapt ce a dus la obținerea de rambursări și restituiri de fonduri de la bugetul de stat, fără drept.
Aceste acțiuni frauduloase au cauzat prejudicii semnificative nu doar statului și bugetului public, dar și societăților comerciale implicate, care au suferit pierderi financiare din cauza managementului fraudulos, precum și clienților, care nu au primit bunurile pentru care plătiseră.
Acțiuni ilegale
În perioada 2019-2024, liderii grupului infracțional au utilizat cinci societăți comerciale pentru a încheia acorduri de vânzare-cumpărare cu clienți persoane fizice și juridice, solicitând plăți în avans pentru imobile, parcări sau mobilier.
Sumele obținute în acest mod au depășit 957.000.000 lei (aproximativ 195 milioane de euro), fiind strânse prin promisiuni bilaterale de vânzare, ulterior transformate în contracte de vânzare-cumpărare, care însă nu au fost respectate.
Banii astfel obținuți au fost rapid delapidați, prin transferuri către membri ai grupului infracțional, atât persoane fizice, cât și societăți comerciale afiliate acestuia. Sumele au fost utilizate pentru plata salariilor, cheltuieli de lux și diverse plăți pentru susținerea activităților ilegale, totalizând aproximativ 346.000.000 lei și 2.400.000 euro.
Aceasta a permis menținerea și consolidarea structurii infracționale, în ciuda încercărilor de a ascunde urmele activităților ilegale.
Printre acțiunile frauduloase s-au numărat și vânzarea imobilelor către alte persoane, condiționarea semnării contractelor de asumarea unor noi obligații neprevăzute inițial, cum ar fi cedarea folosinței locuinței pentru perioade lungi sau utilizarea apartamentelor pentru scopuri proprii (precum operarea unor hoteluri).
De asemenea, imobilele erau grevate de sarcini, iar clienții nu erau notificați cu privire la acest aspect. În plus, nu se permitea notarea promisiunilor de vânzare-cumpărare în cartea funciară, iar clienților li se impunea semnarea unui angajament de a nu face aprecieri publice despre relațiile contractuale, sub sancțiunea unor daune de valoare mare, astfel descurajând orice demers juridic din partea acestora.
Pentru a îngreuna identificarea imobilelor și pentru a ascunde urmele activităților frauduloase, grupul infracțional a recurs la recompartimentarea apartamentelor și la obstrucționarea accesului clienților în șantiere, împiedicându-i astfel să verifice stadiul lucrărilor.
Aceste practici au generat pierderi substanțiale pentru clienți, care nu au primit apartamentele pentru care au plătit, în timp ce membrii grupării au obținut foloase patrimoniale ilegale.