Guvernul a adoptat pe 14 august un memorandum prin care diminuează numărul românilor care vor primi gratuit cartea electronică de identitate (CEI), de la 5 milioane la 3,5 milioane de persoane.
Măsura a venit odată cu reducerea cu 21 de milioane de euro a finanțării alocate din PNRR pentru acest proiect. Ministerul Afacerilor Interne (MAI) justifică decizia printr-un nivel mai scăzut al interesului din partea cetățenilor, dar și prin dorința de a utiliza mai eficient banii europeni.
Motivația oficială a fost „securizarea investiției” și „eficientizarea utilizării fondurilor alocate prin PNRR”, „ținând cont de riscul fiscal sistemic cu care se confruntă România în prezent”.
România a avut o alocare de 150 de milioane de euro, prin granturi nerambursabile din Planul Național de Redresare și Reziliență, pentru digitalizarea serviciilor de evidență a populației.
Din această sumă, 70 de milioane de euro erau dedicate emiterii a 5 milioane de cărți electronice de identitate până în iunie 2026, termenul-limită pentru implementarea investițiilor asumate prin PNRR.
De la proiect-pilot la extinderea întârziată
Primele buletine electronice au fost testate la Cluj, în vara lui 2021, într-un program pilot.
Documentul, dotat cu cip, permite nu doar identificarea persoanei, ci și accesul la servicii publice online și semnătura digitală. Cu toate acestea, trecerea la nivel național a întârziat constant din motive tehnice și administrative.
Abia în martie 2024, la aproape trei ani de la debutul pilotului, s-a făcut lansarea oficială a CEI la Cluj. Bucureștiul și alte mari orașe au început să emită noile documente abia între aprilie și august 2024.
Practic, implementarea națională a pornit cu doar un an înainte de termenul-limită din PNRR, ceea ce a complicat mult șansele de a atinge obiectivul inițial de 5 milioane de documente.
Doar 436.000 de cărți electronice emise până acum
Până la 28 august 2025, conform raportărilor MAI, au fost emise 436.674 de cărți electronice de identitate, iar alte 467.290 de cereri se aflau în lucru. Ritmul este considerat modest, comparativ cu ținta asumată.
În memorandum se explică faptul că procesul a fost încetinit de mai mulți factori: „caracterul de noutate al proiectului care a presupus dezvoltarea și operaționalizarea unor fluxuri administrative și tehnice complet noi, lipsa de familiaritate a personalului din serviciile publice de evidență a persoanelor cu noile proceduri de emitere a cărților electronice, interesul cetățenilor pentru noile documente și capacitatea administrativă variabilă a autorităților locale”.
De asemenea, se menționează că „analiza punctuală a situației curente a relevat faptul că principalul obstacol este reprezentat de capacitatea încă scăzută de preluare a datelor biometrice și a cererilor de la cetățeni. Deși rețeaua de ghișee și fluxurile operaționale au fost extinse, ritmul actual este influențat de limitările de personal, infrastructură și accesibilitate pentru anumite categorii de populație”.
Măsuri pentru accelerarea procesului
Pentru a compensa întârzierile și a crește viteza de implementare, MAI a anunțat mai multe măsuri:
- – Extinderea rețelei de ghișee – până acum au fost deschise 672 de ghișee pentru preluarea cererilor, cu suport tehnic și logistic din partea ministerului.
- – Implicarea ambasadelor și consulatelor – începând din trimestrul IV 2025, românii din străinătate vor putea depune cereri pentru CEI la misiunile diplomatice și oficiile consulare.
- – Flexibilitate pentru cetățeni – a fost implementată posibilitatea de a depune cererea la orice serviciu public comunitar de evidență a persoanelor (S.P.C.E.P.), indiferent de localitatea de domiciliu.
- – Aplicație mobilă dedicată – aflată în fază avansată de dezvoltare, aceasta va permite citirea securizată a datelor din cip și va facilita înțelegerea avantajelor noului document.
În plus, autoritățile pregătesc caravane mobile pentru preluarea cererilor și a datelor biometrice. Acestea vor merge în comunități greu accesibile, dar și la evenimente culturale sau sportive, pe modelul campaniilor pentru pașapoartele biometrice.
De asemenea, va fi dezvoltată o soluție digitală de preluare online a datelor, printr-un portal securizat unde cetățenii vor putea încărca documentele și datele biometrice, urmând ca validarea finală să se facă la ridicarea actului.
O altă măsură privește prioritizarea persoanelor cu buletine simple emise recent, cu valabilitate redusă. Astfel, tranziția la CEI se va face mai rapid și România va respecta Regulamentul european 2025/1208, care obligă toate statele UE să aibă cărți de identitate electronice până în august 2031.
În același timp, MAI anunță că va stopa emiterea vechiului model de buletin (1997), pentru a încuraja populația să treacă la documentul electronic.
Conform calculelor ministerului, prin aplicarea măsurilor menționate, în următoarea perioadă ar putea fi emise în medie 307.655 de cărți electronice pe lună, ceea ce înseamnă circa 15.382 de cereri pe zi.
Dacă acest ritm se menține, obiectivul de 3,5 milioane de buletine electronice până la 30 iunie 2026 poate fi atins. Totuși, reducerea țintei înseamnă și diminuarea ambiției inițiale din PNRR.
Riscuri de sancțiuni de 264 milioane de euro
Memorandumul avertizează că orice întârziere sau neimplementare a proiectului ar putea avea efecte grave. „Orice întârziere în implementare sau neimplementarea investiției privind Cartea de identitate electronică (CEI) și semnătura digitală ar genera o serie de consecințe majore asupra parcursului de transformare digitală al României și adoptării pe scară largă a CEI, cu impact financiar negativ major și de imagine.”
Riscurile identificate sunt:
- – aplicarea de sancțiuni financiare de aproximativ 264 de milioane de euro din partea Comisiei Europene;
- – pierderea credibilității României la nivel european prin ratarea unei investiții strategice;
- – blocarea integrării țării în rețeaua europeană de interoperabilitate privind identitatea digitală, ceea ce ar contrazice angajamentele asumate prin PNRR și obiectivele Deceniului Digital 2030.
